„Casa Bernardei Alba“, de Federico García Lorca, revine pe scena teatrului din Constanța după 50 de ani

Avanpremiera spectacolului „Casa Bernardei Alba“, de Federico García Lorca, în regia Dianei Mititelu, a fost programată, la Teatrul de Stat Constanța, în datele de 26 și 27 aprilie, de la ora 19.00.

Montarea acestui text la Teatrul de Stat Constanța în 2024 vine la exact 50 de ani de la premiera Teatrului de Dramă și Comedie Constanța (cum se numea pe atunci), din 12 iulie 1974.

Este același teatru din Constanța, iar această premieră, la fix 50 de ani de la montarea precedentă, este una dintre „serendipitățile“, coincidențele fericite pe care le furnizează mereu această artă vie și cu adevărat profundă, care este teatrul.

„Casa Bernardei Alba“ din 2024 poartă semnătura regizoarei Diana Mititelu, care a realizat și sound design-ul, scenografia fiind concepută de Alexandra Budianu, iar lighting design-ul, de Cristian Niculescu. 

În distribuție: Luiza Martinescu – Bernarda Alba, Laura Iordan – La Poncia, Mirela Pană – Maria Josefa, Alina Manțu – Angustias, Cristiana Luca – Magdalena, Otilia Nicoară – Amelia, Mihaela Velicu – Martirio și Ecaterina Lupu – Adela.

Montarea din 1974 a fost regizată de Anca Ovanez-Doroșenco, scenografia fiind semnată de George Doroșenco. În distribuție: Marcela Sassu – Bernarda, Iolanda Copăceanu-Mugur/ Cristina Minculescu – Maria Josefa, Zoe Caraman-Ștefan – Angustias, Valentina Șambra – Magdalena,  Ana Mirena – Amelia, Agatha Nicolau – Martirio, Aurora Simionică – Adela, Valentina Bucur – La Poncia.

Bernarda Alba a decretat că reputația trebuie apărată cu orice preț, chiar al fericirii tuturor celor opt femei închise între ziduri. Ferestrele zăbrelite nu îngăduie decât iluzia libertății, iar banii stau la baza proiectatei căsătorii dintre cele mai râvnit tânăr din sat și cea mai în vârstă dintre surori. Și dacă iubirea s-a născut în alte inimi, ea este doar un simptom al libertății, care trebuie ucisă din fașă în spațiul concentraționar creat, de-a lungul secolelor, de oprimare a femeilor prin tradiții patriarhale.

„Casa Bernardei Alba“ este ultima dintre tragediile pe care comentatorii le introduc în ceea ce ei numesc „trilogia rurală“ a lui Federico García Lorca, alături de „Nunta însângerată“ și „Yerma“.

Născut în 1898 și executat în 1936, la numai 38 de ani, Lorca a fost cel mai important poet, prozator, dramaturg spaniol al secolului al XX-lea. Opera lui își arată încă influența în creațiile multor artiști din întreaga lume, vorbind despre esența condiției umane. 

Chiar dacă s-a concentrat pe teatru, fiind dramaturg, regizor și director al trupei studențești de teatru „La Barraca“, finanțată de guvernul republican al Spaniei, el nu a încetat să scrie poezii, operele sale având ca motiv recurent legătura indestructibilă dintre iubire și moarte.

De asemenea, reiese din textele lui Federico García Lorca un interes constant pentru influența maură, componentă esențială a identității sale de poet andaluz. 

Scria la „Casa Bernardei Alba“ în vara lui 1936, când a izbucnit Războiul Civil în Spania. A refuzat să se refugieze în Columbia sau în Mexic și a ales să-și petreacă vara în casa lui din Granada. A fost arestat de autoritățile naționaliste, în urma unui denunț anonim, și a fost executat fără a fi judecat, iar rămășițele sale nu au fost găsite niciodată.